Mai multe elemente de muniţie în perfectă stare de funcţionare, din timpul războiului, au fost găsite pe malul unui iaz din localitatea suceveană Iedu. Potrivit ISU „Bucovina” Suceava, echipa pirotehnică a unităţii, condusă de maistrul militar Iulian Pentilescu, a intervenit marţi dimineaţă cu o autospecială pirotehnică pentru identificarea, ridicarea, transportul şi depozitarea unor elemente de muniţie, pe raza satului Iedu, comuna Cârlibaba.
Elementele de muniţie au fost descoperite în curtea gospodăriei soţilor Laurenţiu şi Maria G., în timp ce aceştia lucrau la amenajarea unui iaz. La sosirea echipajului s-a securizat şi evacuat zona şi s-au desfăşurat operaţiunile specifice în astfel de cazuri. În urma cercetării şi detectării zonei, echipa pirotehnică a identificat şi ridicat o bombă de aviaţie calibrul 5 kg, un proiectil exploziv calibrul 76 mm, patru grenade de mână defensive şi o grenadă de mână ofensivă, toate provenind din Primul Război Mondial, aflate în perfectă stare de funcţionare.
 
 
 

Neutralitatea

România deşi avea semnat un tratat cu Puterile Centrale, a decis să rămână neutră, deoarece nu Puterile Centrale erau cele agresate, ci ele erau invadatoarele. Neutralitatea a fost hotărâtă într-un Consiliu de Coroană încă din 3 august 1914. La fel a făcut şi Italia.
Dacă pe scena politică s-au format două curente, unul germanofil reprezentat de regele Carol I şi de Petre Carp, şi un altul pentru o acţiune militară împotriva Austro-Ungariei, din punct de vedere al opiniei publice situaţia era foarte clară, aceasta cerând eliberarea Transilvaniei.
Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor, prin moartea regelui Carol I (16 octombrie 1914) şi punerea sub semnul întrebării a victoriei Puterilor Centrale, a făcut să crească forţa curentului naţionalist reprezentat de Take Ionescu, N. Filipescu, N. Iorga, Brătianu, Goga şi Lucaci (ultimii doi ardeleni). Acest current a influenţat decisive intrarea în război a României alături de Puterile Înţelegerii.
În perioada de doi ani în care România a fost neutră, Turcia la 23 noiembrie 1916 şi Bulgaria la 10 septembrie 1915 au intrat în război de partea Germaniei, în timp ce Italia la 23 mai 1915 a trecut de partea Franţei.
Intrarea României în război s-a făcut în urma semnării la 17 august 1916 de către premierul Ion I. C. Brătianu a două tratate, unul politic şi unul militar, cu Anglia, Franţa, Rusia şi Italia. Prin cel politic i se promiteau României teritoriile locuite de români în Imperiul Austro-Ungar, Transilvania până la Tisa, cu Banatul precum şi Bucovina. Cel militar stipula ca armata română să întregească aripa stângă a frontului rusesc, să fie susţinută în operaţiunile din Ardeal de o ofensivă rusă pe frontal austriac, de o alta aliată spre Salonic, precum şi primirea de ajutoare militare consistente ruseşti în Dobrogea. Intrarea de facto în război s-a produs la 27 august când România a declarat război Austro-Ungariei.
Contele Czernin, ministrul Austro-Ungariei la Bucureşti a declarat la 11 decembrie 1918 după capitularea Puterilor Centrale că: Neutralitatea României s-a opus (…) ca un zid protector, interzicând strategiei imperiale [austro-germane] orice ofensivă germano-bulgară reunită împotriva ruşilor.
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one